miercuri, 10 noiembrie 2010

Prin ceaţă...



 

 Lucrurile sunt relativ simple...
Ceaţa a fugit o idee, cât să pot vedea soarele...
Suficient să fotografiez şi să fug la o cană cu lapte...
Lichidul are culoarea albă dar nu are gust de lapte
şi nici nu este foarte cald...
Nu visez, doar văd soarele şi ceaţa care trage să-l înghită...



14 comentarii:

  1. Dacă-ți spun că-mi place ceața....cine știe ce-mi răspunzi:)

    RăspundețiȘtergere
  2. imi place ceata...
    soarele tau pare ca pluteste in apa....e frumos...

    RăspundețiȘtergere
  3. Surprinzator de frumos,felicitari Cata.

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Septembrie:
    ai să te pierzi în ceaţă,
    căutându-ţi visele,
    ascultând şoapte şi păreri
    rătăcite prin ceaţă
    până când
    timpul va obosi...
    @ Pandhora:
    Ce idee! Am devenit stăpânul soarelui!
    @ Lucian:
    aşa să fie; mulţumesc!
    @ Smalldot: lumina a fost slabă; nu am folosit trepied; dacă foloseam filtru îmi mânca din diafragmă; aşa că: nu!

    RăspundețiȘtergere
  5. 'Tabloul' asta este atat de frumos incat, nici nu indraznesc sa ating ecranul monitorului... :)

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Anima:
    dar poţi vedea mai bine amprentele de pe monitor :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred ca imaginea se potriveste si cu situatia actuala. Nu suntem oare noi, romanii, in ceata?

    RăspundețiȘtergere
  8. Vremea tine intr-adevar cu tine. Sau cu noi? :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Deja m-am rătăcit...însă cred că voi obosi eu înaintea timpului.....

    RăspundețiȘtergere
  10. E un peisaj din visul unui marţian! Foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
  11. Am ajuns, în sfârşit, la minunea aceasta de imagine ! Norii s-au desfăcut ca şi cochilia unei scoici, lăsând a se ivi din vălurile-i de-mplinire, Soarele, asemenea unei perle, a cărei apariţie împurpurează apa ... , dă umbra-tovarăşă de viaţă copacilor în oglindirea-n unde...
    Felicitări!!!

    RăspundețiȘtergere