Prin liceu am fost coleg cu un băiat care îşi pierdea timpul la jocurile mecanice...
Uita să mai vină la ore;
când venea se ruga de noi ca să-i dăm bani pentru...jocurile mecanice.
După câteva luni de chete nu m-am abţinut să nu-l întreb:
- Spui că nu câştigi nimic. De ce insişti?
- Ca să mă distrez!
Ceea ce nu se vede în imagine este dincolo de umbrele, în colţul din stânga:
un grup de bărbaţi care-şi joacă norocul...pe bani,
rostogolind două perechi de zaruri...
so: niciodată...distracţia nu are închis!
Din pacate jocurile de noroc sunt mai ceva ca un drog!
RăspundețiȘtergereFiecare face ce vrea cu timpul sau...Dar oare stie ce face? :)
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergere...open for fun!
RăspundețiȘtergereDistractia nu are inchis, intr-adevar. Noi, insa, tre' s-o pastram doar in momentele oportune. Desi-i admir pe cei pentru care timpul nu conteaza.
RăspundețiȘtergere... interesantă imagine! "open for fun", când, de fapt, se vede bine "uită distracţia" ... cu atât mai mult cu cât, dincolo de umbrele pleoştite, e aprig ... joc de dat cu zarul...
RăspundețiȘtergere... mai mult sau mai puţin veche, filozofia elitelor/elitiştilor sau a omului de rând (de bun simţ) ..., generează momente de iluminare.